vineri, august 30, 2013

Dansul vietii

Postat Maria
Acceptarea este un dans de o viaţă. Cu cât dansezi mai mult, cu atât devii mai priceput. Dar niciodată nu dansezi perfect.
Uneori oboseşti şi proclami: „Nu voi mai dansa”. Dar, pe urmă, în mod neaşteptat, te îndrăgosteşti – sau cineva îţi face o propunere de afaceri, pe care nu o poţi refuza. Indiferent cât de multîncerci, sau cât de mult te plângi, nu poţi opri dansul.
Greşelile fac parte din dans. Dar unii oameni nu ştiu asta. Afacerile lor dau faliment, sau partenerul îi părăseşte – iar ei îşi zboară creierii. Ei joacă pentru mize foarte mari.
Uneori luăm jocul puţin prea în serios. Uităm că suntem aici ca să învăţăm.
Avem nevoie să ne bine dispunem, să facem o pauză şi să ne bucurăm de dans în sine. Dacă nu învăţăm să râdem de noi înşine, din când în când, călătoria noastră devine greoaie şi apăsătoare.
Cu cât eşti mai nefericit, cu atât mai dificil devine dansul, pentru că trebuie să dansezi cu nefericirea ta. De aceea este atât de importantă acceptarea. Cu cât accepţi mai mult viaţa aşa cum este ea, cu atât dansul devine mai uşor.

Read more: http://filedelumina.ro/

miercuri, august 28, 2013

Vortexul creatiei tale

Postat Maria
Înainte de a te naşte în această lume, tu cunoşteai perfect valoarea contrastelor şi credeai în capacitatea ta de a te focaliza numai asupra soluţiilor, nu şi asupra problemelor. Încă şi mai important este faptul că nu simţeai niciun fel de aversiune faţă de probleme, întrucât ştiai că acestea fac parte integrantă din procesul expansiunii eterne. Ideea acestei explorări pline de bucurie, a opţiunilor personale şi a focalizării deliberate te umplea de încântare.
La acea vreme, tu înţelegeai perfect ce înseamnă procesul de cocreaţie!Chiar dacă simţi o opoziţie puternică faţă de ideile sau perspectivele altor oameni, interacţiunea ta cu ei asigură fundamentul expansiunii tale, oferindu-ţi răspunsuri şi soluţii la care nu ai avea acces dacă nu te-ai confrunta cu opiniile lor diferite de ale tale.
De aceea, noi te încurajăm cu putere să te reconciliezi cu toţi cei cu care nu eşti de acord, nu doar pentru că este inutil să încerci să le schimbi părerile pentru ca acestea să corespundă perspectivei tale, ci mai ales pentru că perspectiva lor opusă te ajută enorm.
Prin faptul că ai acces la comportamentul lor greşit, nefericit sau nedorit (sau la perspectiva lor, sau la ideile lor) tu îţi creezi automat (în vortexul tău) o situaţie îmbunătăţită. Prin faptul că au contribuit la apariţia problemei cu care te confrunţi, aceşti oameni au contribuit simultan şi la crearea soluţiei la problema respectivă, care te aşteaptă in vortexul creaţiei tale.

Intrarea în
Vortex
ESTHER ȘI JERRY HICKS


luni, august 26, 2013

Un mare maestru numit ”viaţa noastră”!

Postat Maria
Am cunoscut mulţi oameni care depun eforturi extraordinare să crească, să găsească fericirea sau măcar împăcarea cu ei înşişi în această viaţă. I-am văzut alergand dintr-un colţ în altul al lumii, de la un mare înţelept iluminat la altul, de la un vindecător la altul, de la un terapeut la altul, i-am văzut fericiţi o vreme, apoi i-am văzut întorcandu-se la viaţa reală, coborand – parcă – în acelaşi abis ostil al relaţiilor şi al emoţiilor ce le însoţesc. I-am văzut pe cei credincioşi, uneori preoţi, alteori oameni obişnuiţi, ”căzand” violent în faţa provocărilor vieţii, uitand toată frumuseţea, toată lumina şi toată cunoaşterea acumulată cu trudă într-o singură clipă de scăpare, în faţa unei simple situaţii de viaţă. Pare că pacea şi tensiunea, întunericul şi lumina, frumosul şi uratul, căderea şi înălţarea se succed continuu, vin una după alta, sunt stări ale existenţei, care trebuie acceptate şi înţelese ca fiind trecătoare. Ca vremea pare a fi viaţa noastră, ca valurile, între cvonsistenţă şi inconsistenţă, între sus şi jos, între fericire şi tristeţe, între indiferenţă şi iubire. Nici un om nu-i bun la modul absolut, nici un om nu-i absolut rău. Nici o stare dorită, precum iubirea, graţia, blandeţea, extazul şi fericirea nu sunt permanente, dar nici cele nedorite, nici deprimarea, nici dezastrul, nici întunericul, nici suferinţa nu-s permanente. ”Trecerea”, toate trec, asta-i pecetea pe care ar trebui s-o deschidem pentru ca emoţiile toxice să nu ne mai invadeze şi să ne conducă atat de des şi dezastruos către atitudini şi comportamente ce ne prelungesc agonia şi ne forţează din noi înşine să acţionăm împotriva noastră.

Cand alergăm cu disperare după înţelegeri şi credem că ele ar putea fi tainice, ascunse, mult mai departe de ceea ce alegem, facem, gandim şi trăim noi înşine în experienţa imediată a vieţii, cand credem că sursa nefericirii şi a neliniştii şade în cauze pe care nu le putem verifica nicicand, că suntem victime ale vrajilor, ale istoriei noastre de viaţă, ale existenţei imperfecte în care ne-am trezit, se poate să fugim de adevăratele cauze. Se poate ca acestea să nu fie deloc ascunse, să ne stea chiar în faţă clipă de clipă, să ne privească în ochi şi să ne tragă de maneci din fiecare experienţă banală a vieţii de zi cu zi. Aici, pe stradă, în trafic, în patul conjugal, în bucătărie, la slujbă, în ochii unui copil sau ai unui partener de viaţă s-ar putea să se ascundă ”vrăjitorul” pe care-l căutăm în locuri pompoase şi-n explicaţii fragile, dar convenabile. Viaţa simplă pare să conţină remediile cele mai puternice pentru suflet, pentru minte şi pentru corp. Oamenii de langă noi ne arată permanent unde şi ce avem de schimbat pentru ca lumea noastră interioară să-şi recapete vigoarea, sensul, motivaţia şi puterea de a merge mai departe. Oamenii de langă noi, uneori prin atitudini inconştiente, urate, prin alegeri impulsive şi comportamente stridente ne cheamă să învăţăm răbadrea, înţelegerea, iertarea, toleranţa, fermitatea, cand să spunem da şi cand să spunem nu, cum să ne asumăm responsabilitatea şi cum să iubim mai mult. Noi nu avem nevoie de agresivitate, de furie sau de lamentări, n-avem nevoie să spunem ”nu” ţipand, n-avem nevoie să-i cerem altuia să facă lucrurile într-un fel sau altul, dar credem – în inocenţa noastră – că emoţiile negative ne ajută să împingem lumea nedorită mai încolo, s-o îndepărtăm. Experienţele vieţii simple sunt ”iniţiatice”; ele ne oferă permanent oportunităţi, chiar şi atunci cand ni se pare că ne aduc un dezastru. Viaţa obişnuită e un mare maestru, cel mai mare dintre toţi, căci în ea ne regăsim pe noi înşine, în această experienţă a vieţii suntem dezvăluiţi în întregime. Dacă suntem agresivi în relaţia cu cineva e clar că avem o problemă cu agresivitatea, că agresivitatea e un program în noi înşine şi-i clar că treaba noastră ar fi aceea de a deveni mai liniştiţi, de a înţelege lucrurile, înainte de a le judeca în alb sau în negru. Marele maestru, viaţa noastră obişnuită, nu va sări peste nimic din ceea ce nu corectăm în latura noastră întunecată, căci viaţa are obiceiul să ne întoarcă permanent la locul dureros şi să ne spună prin durerea însăşi că avem ceva de vindecat. E aici totul, tot ce avem de ştiut; cum ne comportăm cu oamenii, cum trăim, cum gandim, cum iubim, cum iertăm sau nu facem lucrurile acestea; iată cat de evident şi de aproape ne e leacul...
Maria Timuc
 

sâmbătă, august 24, 2013

Sinele suprem ne va spune cum sa schimbam axele, in functie de drumul vietii pe care ni l-a alcatuit.


Postat Maria
Oamenii cred ca viata lor este perfecta, doar atunci cand au reusit tot ce si-au propus, atunci cand totul merge asa cum vor ei.

Privesc viata perfecta, ca pe ceva din viitor, ceva ce nu au acum, dar spre care trebuie sa se indrepte.

Adevarul este ca si atunci cand vor atinge acel stadiu, vor exista in continuare dorinte noi, care trebuie indeplinite. A gandi ca viata perfecta ne asteapta in viitor si nu ne insoteste in prezent, e o iluzie.

Daca aveti impresia ca viata poate fi perfecta, doar atunci cand toate dorintele devin realitate, atunci va separati de voi insiva, la nivel temporal. A gandi in termenii timpului liniar, constituie piedica in calea indeplinirii dorintelor noastre.

De fapt, nu exista diferente intre trecut, prezent si viitor, pentru ca spiritul le contine pe toate, ca pe o singura realitate. Viata voastra perfecta nu va aparea la un anumit moment in timp, ci este cea in care lucrati la realizarea scopului vostru suprem.

Nu veti trai doar intr-o singura dimensiune temporala. Exista mai multe linii/coridoare temporale paralele, carora le corespund stari alternative ale universului.

Dintre toate drumurile pe care puteti merge in viata, unul anume va ghideaza spre scopul vostru suprem. Universul va scoate in cale ceea ce va doriti cu adevarat, in anumite puncte din timp, aflate pe acest drum special. In momentul in care pasiti pe calea voastra adevarata, traiti instantaneu viata perfecta, fara sa conteze unde va aflati din punct de vedere temporal.

Lucrurile pe care vi le doriti cu adevarat nu va vor iesi niciodata in cale pe alte drumuri in afara de cel suprem. Asta, pentru ca Sinele vostru suprem v-a trimis in aceasta lume cu un scop, iar tot ce are legatura cu acesta, va face cu adevarat fericit. Atunci cand colaborati cu Sinele vostru suprem, aveti un sentiment de fericire, implinire si dorinta adevarata. Aceste sentimente au fost programate in sufletul vostru, inainte ca el sa capete forma fizica. Ele va ghideaza spre motivul pentru care ati venit in aceasta lume.

Traim dezamagirea si nefericirea, pentru ca ne aflam pe alt drum si nu pe cel adevarat. Chiar si atunci cand mergem pe drumul corect, nu inseamna ca vom ramane pe el pentru totdeauna. Din cand in cand, tindem sa iesim de pe drumul nostru si apoi sa il gasim din nou.

Scopul maturizarii este acela de a ne dezvolta constiinta – si astfel, de a ramane din ce in ce mai mult timp, pe drumul cel bun. De fiecare data cand gresim drumul, viata pare urata – si de fiecare data cand il regasim, viata pare din nou frumoasa.

Exista o diferenta intre un drum al vietii si o axa temporala. Drumul vietii poate trece de pe o axa temporala, pe alta. Nici macar drumul suprem nu este creat astfel incat sa ramana fix pe o singura axa. Fiecare decizie poate modifica intreg cursul vietii noastre. Prin urmare, evolutia lucrurilor se va schimba total, atunci cand trecem pe o alta axa temporala. Sinele suprem ne va spune cum sa schimbam axele, in functie de drumul vietii pe care ni l-a alcatuit.

Urmand calea adevarata, e posibil sa intalniti obstacole care par a va impiedica sa va miscati inainte. S-ar putea sa va indoiti ca sunteti pe drumul suprem si sa credeti ca Dumnezeu face o gluma, conducandu-va intr-o directie care nu va face decat sa va dati cu capul de pereti. De fapt, obstacolele se gasesc doar pe axa temporala pe care suntem. Atunci cand pare imposibil sa inaintam in directia spre care suntem ghidati, e momentul sa avem incredere ca universul va schimba axa temporala, pe masura ce avansam.

Ne imaginam ca viitorul e imposibil, atunci cand il privim din perspectiva temporala pe care ne aflam. Putem doar sa prezicem variante ale viitorului, bazate pe prezent. Acestea se dovedesc a fi eronate, atunci cand axa temporala este schimbata. Atunci cand credeti ca ceea ce ati primit este incorect, spuneti ca universul face greseli. Dar nu exista greseli. Fiecare element este o piesa dintr-un puzzle si cu fiecare piesa pusa la locul ei, perspectiva este schimbata.

Beneficiati de o cale divina, pe care totul va aparea datorita unor sincronizari care nu pot fi calculate, pentru ca factorii care le influenteaza sunt ascunsi si vor fi descoperiti la timpul si in ordinea stabilita de divinitate. Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi. Ceea ce vedeti sunt doar scenarii posibile, ce pot fi percepute doar din punctul de vedere al prezentului. Dar, pe masura ce timpul trece, multe elemente isi vor schimba pozitia si se vor rearanja, schimband ceea ce pare a fi rau, in ceva cu adevarat bun.

Obstacolele nu sunt, cu adevarat, obstacole. A crede ca ceva ne opreste, e o iluzie. Daca universul vrea sa mergem intr-o anumita directie, calea cea buna se va deschide, iar obstacolele vor disparea, atunci cand ne vom indrepta in directia respectiva. Daca ceva ne sta totusi in cale, inseamna ca nu e inca momentul potrivit sa se intample. Continuati sa va miscati in directia libera si veti descoperi ca este exact directia spre care universul dorea sa mergeti, de la inceput. Universul face totul posibil – chiar si ceea ce pare imposibil.

Deci viata voastra perfecta nu e ceva ce veti trai, atunci cand vi se vor indeplini toate visele si dorintele. Veti avea o viata perfecta, in momentul in care veti pasi pe calea cea buna, unde visele devin realitate, iar voi va manifestati cu adevarat. Viata voastra perfecta nu e o tinta spre care trebuie sa va indreptati in timp, ci se afla la o aruncatura de bat si o puteti gasi imediat. Nu e ceva din viitor, este ceva ce puteti trai in prezent, acum. Atunci cand va gasiti destinul, totul este perfect.

joi, august 22, 2013

Să fie frica cea care vă împiedică să faceţi o acţiune?

Postat Maria
Emoţiile sunt o componentă foarte importantă a mecanismului de răspuns al câmpului energetic uman la stimulii şi la percepţiile pe care le primeşte din mediul înconjurător.
O emoţie, după cum putem mărturisi şi testa fiecare din noi, produce efecte imediate în corpul nostru fizic şi ea este capabilă să modifice aproape instantaneu răspunsul nostru comportamental, care se adaptează rapid către direcţia cea mai cunoscută şi experimentată capabilă să ne readucă în echilibru întregul nostru sistem energetic.
Dar cum se naşte o emoţie?
O emoţie este în esenţă o modificare a echilibrului corporal care se produce prin crearea şi eliberarea de hormoni şi neuro-transmiţători în diferitele sisteme de legătură ale corpului nostru.
Această modificare, această stimulare, este imediat depistată de mecanismele noastre de percepţie şi este apoi interpretată ca un răspuns la o situaţie externă specifică care a provocat în noi o astfel de reactive.
Modificarea echilibrului chimic din corpul nostru produce instantaneu o senzaţie pe care noi o numim emoţie, agitaţie ce intervine pentru a da o semnificaţie, pentru a interpreta emoţia pe care o simţim.
Evident, modelele care au fost inserate în mintea căreia i-am dat sarcina de a interpreta Realitatea, adică, în marea majoritate a cazurilor, Mintea superficială.
Dacă noi nu am da un nume la ceea ce simţim, emoţia ar rămâne doar o senzaţie percepută în corp care ar apărea, ar avea un vârf şi apoi s-ar diminua până la completa dispariţie.
Să fie frica cea care vă împiedică să faceţi o acţiune?
În această situaţie, trebuie să vă recunoaşteţi frica, să o observaţi, să-i acordaţi atenţie, să fiţi cu totul prezenţi în faţa ei.
Făcând astfel, veţi rupe legătura dintre frică şi gândul vostru.
Nu lăsaţi ca frica să ţâşnească din mintea voastră.
Eckhart Tolle
Elementul-cheie, simplu dar în acelaşi timp extrem de important al acestui mecanism constă în faptul că mecanismul de creare a emoţiilor este bidirecţional.
Emoţiile pot fi create şi în absenţa unui stimul extern real, folosindu-ne de capacitatea noastră imaginativă şi atenţia asupra a ceva ce are rol de catalizator.
Dacă activăm o imagine interioară cu rol de catalizator şi o menţinem suficient de mult, corpul fizic va fi cuprins de emoţia asociată cu ea ca şi cum chiar s-ar petrece ceea ce este în această imagine [vezi filmul documentar, 01:22:20].
Dacă ascultăm muzică relaxantă şi ne imaginăm că suntem întinşi relaxaţi pe o pajişte, corpul va începe să producă hormoni şi neuro-transmiţători care sunt reacţie la acest scenariu, chiar dacă stăm pe un scaun incomod, într-un subsol.
Oricine înţelege şi ştie cu certitudine că acest mecanism funcţionează, deoarece sigur l-a practicat nu o dată în viaţă, în cele mai diferite situaţii.
În acest comportament uman normal, automat, simplu, se află una dintre capodoperele tactice ale SFIDĂTORULUI, prin care el se perpetuează pe el şi controlul lui asupra noastră.

marți, august 20, 2013

Roata destinului se intoarce

Postat Maria
RAPORTUL SOLAREI PENTRU LUNA AUGUST 2013
August ne aduce schimbari masive care ne cer continuu sa luam decizii uriase. Aceste decizii trebuie facute rapid, fara timp de gandire si fara consideratii. Putem incerca sa gandim "pro" si "contra", in legatura cu potentialele deciziilor noastre, dar ,de fapt, noi facem un mare salt in credinta. Cateodata, noi trebuie chiar sa luam multiple decizii intr-o singura zi. In timp ce deciziile pe care le luam ne duc in noi directii neasteptate, majoritatea acestora nu vin cu o plasa de siguranta evidenta.Nu exista un rezultat asigurat, deci, la anumite nivele, acestea sant foarte riscante. Nu exista o dovada exterioara ca deciziile noastre vor fi cele mai intelepte alegeri. Da, Cunoasterea inimii noastre ne indeamna, spunand :" Noi stim ca multe din aceste decizii nu par a fi logice sau nu au sens pentru noi acum, dar asta trebuie sa facem acum ". Fiecare decizie pe care o luam deschide o usa noua. Aceasta ne aduce impreuna cu ea o intreaga familie de decizii legate intre ele si o multime de actiuni legate intre ele care trebuie realizate foarte repede. Nu este ca si cum - iei o decizie si apoi te odihnesti. Este mai mult decat atat - iei o decizie si ai mai multa actiune in timp ce iei mai multe decizii. Fiecare decizie ne face capabili sa locuim mai deplin in Noul Taram care este locul Vietilor noastre Adevarate si ale Noilor noastre Povesti. August este o luna salbatica, o luna a super-actiunilor. Adesea se simte ca si cum purtam un avion cu reatie in spatele nostru, care ne propulseaza inainte cu o viteaza accelerata. Multi dintre noi fluctueaza intre entuziasm si super stres. Stresul exista datorita vitezei rapide si a scopului vast a ceea ce se intampla, chiar si atunci cand stim ca totul se desfasoara perfect. August ne aduce o super-abundenta de activitati. Propulsarea puternica pe care o experimentam, creaza un vortex care aduce toate aceste multiple evenimente, oameni, impresii, activitati, noi informatii, miscari, descoperiri cuantice, mii de detalii si schimbari profunde - invartindu-se aproape de noi intr-o succesiune super-rapida. Tot ceea ce vine langa noi in acest vortex doreste sa fie atins de catre noi si doreste sa-i dam directia corecta prin impulsul nostru - creand ordine in vortexul rotitor. Acest lucru are loc la multe mii de nivele. In august, Roata Destinului face o turnura semnificativa care ne aduce o schimbare dinamica la toate nivelurile vietii noastre. August contine un segment de evenimente importante care ne cere intreaga noastra participare. Exista o intreaga lista de sarcini arpoape imposibil de facut.Pe parcursul lunii, vom intalni o multime de noi informatii, activitati si aventuri care sant croite pentru ceea ce avem nevoie. August contine o multime de interactiuni cu oamenii. Cand devenim coplesiti si epuizati de multitudinea lucrurilor de facut, trebuie sa ne amintim ca totul se intampla cu o sincronicitate perfecta. Acest lucru ne va ajuta sa ne aliniem cu curgerea naturala a evenimentelor intr-unul din cele mai creative si puternice valuri pe care le-am experimentat vreodata. O profunzime emotionala va avea loc. Exista o expansiune notabila a iubirii adevarate a inimii si in noi insine si in oamenii din jurul nostru. Aceasta iubire mareata ne aduna impreuna ca o singura Fiinta la o scara globala. Noi avem multe experiente inaltatoare care ne sensibilizeaza emotiile. Chiar si dupa ce conditiile de criza care au cauzat acea sensibilizare dispar, acea profunzime ramane, ca un nou fir al fiintei noastre. Ca si tarmul sau casele care au fost inundate , chiar si atunci cand apa se retrage, tarmul este schimbat irevocabil. Uneori ne putem simti ca un duh iesind din lampa. Partile noastre vechi mor inauntrul lampii, in timp ce cateva parti ale noastre se simt ca si cum ar fi blocate in gatul lampii si restul din noi este in sfarsit liber sa se expandeze in adevarata noastra forma. Noi ne aflam in timpul unei polarizari avansate. Putem vedea clar aceasta polarizare in multe tari, cum ar fi : Egipt, Turcia, Malaezia si Staele Unite ale Americii. Putem, de asemenea, aduce probleme pe care am crezut ca le-am rezolvat cu mult timp in urma . Probleme cum ar fi : drepturile femeii, prejudecati rasiale si adevarata democratie, par sa faca pasi inapoi. Acest lucru se simte ca si cum un joc planetar gigantic al Luptei decisive are loc. Energii amestecate exista peste tot in jurul nostru, la nivele multiple. Ceea ce este remarcabil este ca variatele revolutii globale care au loc imputernicesc acum Unimea, chiar si atunci cand, la suprafata, acestea par a fi foarte suparatoare. Cum tragediile si evenimentele socante ating parti haotice ale lumii, o mare trezire are loc la o scara fara precedent, peste tot in lume. Aceasta ne aduce impreuna pe toti ca o Singura Fiinta - dincolo de granite, dincolo de tari, dincolo de toata separarea anterioara. Toate acestea impresioneaza profund. Noi putem simti ca ceva maret se apropie de noi, ceva atat de urias, incat va transforma totul. Ca Cei Adevarati, noi stim ca trebuie sa ramanem deschisi si gata sa facem saltul. Si sa sarim din nou ! Noi luam decizii, multe decizii si alegem locul de pe Noul Taram unde vom exista, in final. Apoi doar mergem acolo si ne miscam elegant in noua noastra pozitie. Aici sant multe de facut, dar noi santem adaugati unui val creativ masiv care ne impinge inainte.Noi am atins varful unui munte inalt. Acum putem vedea noile culori glorioase ale Noului taram. Acum mergem intr-o noua zona proaspata a Noii noastre Povesti. Exista o expansiune a realitatii ; marea pictura a Noului taram devine foarte vizibila in fiecare detaliu. La acest nou nivel al Autenticitatii, totul este transparent, claritatea abunda si noi stim ca totul va veni impreuna cu salturi cuantice uriase. Sursa : www.nvisible.net
 

Multumim Alexandrei http://alessandragrigorescu.blogspot.ro/2013/08/roata-destinului-se-intoarce.html

duminică, august 18, 2013

Drumul spre luna !

Postat Maria
Poate hotărî omul un lucru şi acesta să se întâmple? În cel mai categoric mod, da! Omul întotdeauna a hotărât ceea ce a apărut în lumea sa şi azi hotărăşte ceea ce apare în lumea lui şi va continua să facă asta atât timp cât omul e conştient de a fi om. Niciun lucru nu a apărut vreodată în lumea lui fără ca omul să fi hotărât că trebuie să apară.
Poţi nega asta, dar încearcă atât cât vrei şi contrariul nu-l poţi dovedi, întrucât această „hotărâre” se bazează pe un principiu neschimbător. Nu porunceşti lucrurilor să apară prin cuvinte sau afirmaţii vehemente. Asemenea repetiţii zadarnice au mai degrabă ca rezultat contrariul.
Hotărârea se face întotdeauna în conştiinţă. Anume, fiecare om e conştient a fi ceea ce el însuşi a hotărât să fie. Omul mut, fără a folosi cuvinte, e conştient că e mut. Astfel, el se condamnă la a fi mut
LA PORUNCA TA  De NEVILLE
 


 


joi, august 15, 2013

Calator in propria existenta

Postat Maria
”A căuta, într-un anume fel înseamnă să fi găsit deja. Ne dorim ceva ce deja cunoaştem, altfel de unde ne-ar veni ideea? Am cunoscut cu toţii ”momente înstelate” în existenţa noastră care mărturisesc, oricare ar fi dimensiunea nopţii noastre, că lumina există. ”Nu m-ai fi căutat dacă nu m-ai fi găsit deja”. Astfel, însăşi mişcarea căutării constă în a se deschide mai mult la ceea ce este deja prezent, dar ce noi nu cunoaştem încă suficient. ”Există printre voi cineva pe care nu îl recunoaşteţi”, le spunea Ioan Botezătorul discipolilor. Există printre voi o Prezenţă ce trebuie recunoscută şi afirmată. A căuta – a găsi înseamnă să te deschizi mai mult la ceea ce - dintotdeauna - ne-a fost dat”, spune Jean – Yves Leloup în cartea sa, ”Aşează-te şi mergi – Elogiul călătoriei interioare”(Ed. elena francisc).

Căutarea, în aceasta stă călătoria vieţii noastre, în ea pare să se ascundă fericirea. Nu atat în ţel ne e sensul, deşi avem nevoie mereu de un ţel. Avem nevoie să ştim încotro ne îndreptăm. În viaţă e ca într-o călătorie obişnuită; nu mergi nicăieri dacă n-ai decis, dacă n-ai ales deja destinaţia. Te poţi învărti inconştient prin lume, poţi alege să te laşi dus de drum, dar şi asta-i o alegere, şi-n această abandonare e o decizie, e un ţel. Dacă vrei să mergi la mare trebuie să ştii că mergi la mare, să alegi un drum, un program, să faci nişte mişcări pentru asta. Noi ştim unde vrem să mergem, dar ţelul e o componentă, o parte a călătoriei noastre; mult mai importantă e călătoria în sine. Dacă n-ar fi ţelul, dacă n-am şti unde mergem, dacă n-am cunoaşte deja destinaţia, n-am merge nicăieri, poate n-am fi aici şi acum, în această zi, în această experienţă misterioasă numită ”viaţa noastră”. Aşadar, noi suntem editorii propriei călătorii, noi suntem scenariştii şi regizorii ei, ceea ce face ca lumea în care trăim să fie aceeaşi lume pe care o cunoaştem în interiorul nostru deja. Căutăm lucruri pe care le vedem cu ochii sufletului şi ai minţii, căutăm iubirile pe care le vedem posibile lăuntric, căutăm tensiunea sau relaxarea în care existăm deja. Căutăm Prezenţa despre care vorbea Ioan Botezătorul doar atunci cand am găsit-o deja, căci negăsind-o în interior nu avem cum s-o identificăm în afară. Hristos ar putea fi vecinul nostru, ar putea păşi pe aceleaşi cărări pe care păşim şi noi, cum se întampla acum două mii de ani, dar cum l-am putea recunoaşte fără să-l fi găsit în experienţa lăuntrică?

Iubiţii pe care-i căutăm în lume nu pot fi percepuţi ca reali, frumuseţea nu poate fi recunoscută, vindecarea nu este posibilă, izbanda, lumina, divinul, fericirea, mila, compasiunea şi răbdarea răman concepte, imposibil de pus în practică atata vreme cat ele nu sunt ţeluri lăuntrice, cată vreme nu le desenăm în interior, cum arhitecţii îşi desenează clădirile. Totul este posibil cu o condiţie; să ştim că-i posibil şi să ştim că noi suntem călătorii, noi suntem cei ce ne deplasăm spre scopul pe care îl cunoaştem deja lăuntric. Să ajungem la iubire înseamnă să iubim şi, pe drumul către iubirea pe care am văzut-o posibilă să acceptăm că ne abatem şi ne distorsionăm percepţia, ca şi trăirile, şi experienţele doar în clipa în care...noi nu iubim. Aşteptarea de a fi iubiţi sfărşeşte întotdeauna în decepţie, aşteptarea continuă de a primi ne induce frustrare şi nelinişte, căci drumul către dragoste trece doar prin dăruire şi prin trăirea iubirii în noi înşine. Dacă n-o avem în noi, cum am putea s-o vedem în lume? Dacă nu-i frumos în gand, cum să vezi ceva frumos în lume? Dacă nu-i candoare în interior, cum s-o recunoşti într-un copil? Iată de ce e atat de important să visăm în noi, să vedem că-i posibil tot ce-i mai bun, căci aici e locul tainic în care se ascund ţelurile şi către ţelurile acestea ne deplasăm apoi, precum eroii, bucurandu-ne de frumuseţea propriei călătorii prin existenţă.

luni, august 12, 2013

Deveniti martori, observatori si nu participanti la toata drama negativa care se desfasoara, in mod constant, in jurul vostru.

Postat Maria
Perfectionarea calitatilor voastre de co-creatori august 2013

(ii multumim Alexandrei)

Transmis prin Ronna Herman

Preaiubiti maestri, mintile omensti au fost bombardate, timp de multi ani, cu atat de multe inventii noi si descoperiri stiintifice, insotite de un volum covarsitor de informatii filozofice si spirituale, incat creierul uman mai poate cu greu absorbi nenumaratele teorii si concepte noi, fara sa se supraincarce.

Va aflati in mijlocul unui proces monumental – o procedura complexa de alegere si materializare a destinului in Epoca Noua, a ceea ce va deveni treptat – realitatea mult mai rafinata si extinsa a zilei voastre de maine. Alegerile voastre, concentrarea, claritatea si puterea gandurilor si actiunilor voastre vor determina rapiditatea cu care vi se vor materializa dorintele, in lumea materiala a formei. Este de o importanta vitala sa invatati sa va disciplinati mintea, sa va intariti capacitatile de concentrare si sa va pastrati controlul asupra emotiilor si a vorbariei mintii. Darurile si ocaziile sau dispensele Divine, care va sunt oferite, necesita/ va cer o disciplina personala corespunzatoare si un grad inalt de responsabilitate.

A deveni foarte constienti de emotiile si tiparele voastre de gandire, reprezinta o componenta critica a procesului de co-creatie, deoarece acest lucru determina calitatea tiparelor voastre vibrationale, pe care le transmiteti Rotii personale Creatore cu 12 raze. Frecventele gandurilor Samanta, pe care le plantati in Roata personala a Creatiei, vor determina calitatea a ceea ce doriti sa materializati, precum si ce veti trai in viata de zi cu zi – fie pozitiv, fie negativ. Aceste intamplari vor constitui barometrul cu care veti masura ce fel de tipare vibrationale transmiteti in lumea cauzei si efectului. Principala voastra sarcina/principalul scop este ca, pe masura ce inaintati din ce in ce nai profund, in nucleul Atomului Samanta al Mintii vostre Sacre, in care veti gasi toata puterea si indrumarea de care veti avea vreodata nevoie, sa dezvoltati o stare de constienta mentala. Pe masura ce va dezvoltati capacitatile co-creative si deveniti mai experti in controlul mintii personale si in capacitatea de vizualizare, veti intelege cat de importanta este monitorizarea constanta a tiparelor de frecventa, pe care le radiati in lume. Fiti intotdeauna constienti de faptul ca traiti intr-o lume a energiei vibrationale, neutre si cosmice – fortele Creatiei – care va asteapta sa le modelati, in orice forma va puteti imagina. Voi va creati propriul Rai sau iad. Nu puteti da vina pe nimeni altcineva, pentru realitatea pe care o traiti in prezent.

Sunteti o Scanteie a Creatorului Divin si, atunci cand vi s-a data darul constiintei individualizate, devenind constienti de natura voastra Divina independenta, vi s-a spus: „Mergi si creeaza lumi fara sfarsit, in numele Meu.” Din acele vremuri imemoriale, voi ati experimentat, v-ati straduit, ati invatat – cateodata reusind si de multe alte ori nu – dar, ati progresat in mod constant si acum vi s-a dat ocazia de a deveni un participant cu drepturi depline, la crearea unei noi Epoci de Aur.

Integrarea si perfectionarea virtutilor, calitatilor si atributelor numeroaselor voastre Sine Superioare este un proces gradual. Multitudinea Scanteilor Dumnezeului vostru contin o bogatie de informatie si fiecare fateta individuala are multe experiente minunate si succese pe care sa vi le impartaseasca, alaturi de o imensa infuzie de iubire Divina, extaz si bucurie. Fiecare Atom Samanta al Sinelui vostru Suflet Superior, pe care il integrati, va va furniza si mai multe daruri minunate ale Constiintei Dumnezeu – capacitati, talente si intelepciune, ce depaseste cea mai bogata imaginatie.

Este de importanta vitala sa invatati sa fiti agenti conducatori constienti, ai tuturor fortelor vietii. Pentru a putea deveni un co-creator expert, trebuie sa pastrezi o idee in minte, suficient de mult incat sa se poata inregistra, in mod clar, in creier. Toate evenimentele si formele materializate create sunt o dovada a energiei si fortei mintii, a bunei sau proastei utilizari a acesteia.

Tineti minte ca respiratia este dirijorul energiei Fortei Vietii. In anii care vor urma, omenirea va intelege ca respiratia este sacra – ea este darul vietii – si veti invata sa nu o mai risipiti. Atunci cand inspirati, de fiecare data, fiti constienti ca aceea este singura respiratie sigura, deoarece ar putea fi ultima voastra suflare.

sâmbătă, august 10, 2013

Omul devine ceea ce imaginează

Postat Maria
Omul devine ceea ce imaginează. El are o istorie auto-determinată. Imaginaţia este calea, adevărul, viaţa dezvăluită. Nu putem cuprinde adevărul cu mintea logică. Unde omul obişnuit vede cu simţurile un boboc, imaginaţia vede un trandafir înflorit.
Adevărul nu poate fi cuprins de lucruri. Pe măsură ce ne trezim la viaţa imaginativă, descoperim că a imagina un lucru înseamnă a-l crea, că o judecată adevărată nu trebuie să se supună realităţii externe cu care relaţionează.
Omul imaginativ nu neagă Devenirea realităţii lumii exterioare a simţurilor, dar el ştie că lumea interioară a Imaginaţiei continue este acea forţă prin care Devenirea realităţii lumii exterioare a simţurilor se creează. El vede lumea exterioară şi toate întâmplările ei ca proiecţii ale lumii interioare a Imaginaţiei. Pentru el, totul e o manifestare a activităţii mentale care se petrece în imaginaţia omului, fără ca omul raţional al simţurilor să fie conştient de ea. Dar el realizează că fiecare om trebuie să devină conştient de această activitate interioară şi să vadă relaţia dintre lumea internă cauzală a imaginaţiei şi lumea externă senzitivă a efectelor.
E un lucru extraordinar să descoperi că te poţi imagina într-o stare a dorinţei tale împlinite şi să evadezi din închisorile pe care le-a construit ignoranţa.
Omul Adevărat este o Imaginaţie Magnifică.
Neville

vineri, august 09, 2013

Este timpul sa ascultam acea voce tacuta si calma, care ne spune sa indraznim sa devenim ceea ce am stiut dintotdeauna ca e posibil sa devenim.

Postat Maria
Anul 2013 trece in zbor si am ajuns deja in cea de-a opta luna, august, a carei energii ne aduc noi inceputuri si incheieri definitive. Este o luna a carei energie o vom simti, deseori, ca si cum am fi trasi in doua directii diferite, decizia bazandu-se pe intrebarea: mergem inainte sau ne intoarcem? A ramane pe loc nu mai reprezinta o optiune si alegerile trebuie facute. Timp de trei saptamani, in luna aceasta, Jupiter si Pluto se afla in opozitie, ceea ce va scoate in evidenta oportunitati noi, dar si motive pentru a renunta la cai, tipare si obiceiuri vechi. Suntem bine asezati pe calea noastra de evolutie si inaltare si toate sunt bune, chiar daca de multe ori s-ar putea sa nu le simtim asa.

Energiile acestei luni sunt expansive si, atunci cand ni se arata ce anume se extinde in viata noastra, trebuie sa ne amintim ca energia este lipsita de judecati. Asadar, ceea ce ne aduce bucurie, pace si iubire se va extinde in aceeasi masura in care o fac lucrurile din viata noastra actuala, care ne impiedica sa traim aceste stari. Spre ce inaintam si la ce avem nevoie sa renuntam, pentru a ajunge acolo? Ce vrem pentru noi si la ce credinte limitative sau ganduri putem renunta, pentru a-i permite energiei respective sa intre? Cum ne folosim resursele fizice, mentale, emotionale si spirituale din viata si putem oare sa capitulam, sa renuntam, sa mergem mai departe?

In aceasta luna, vom ajunge fata in fata cu „realul” din realitatea noastra. Cand adevarul rece si dur (Pluto) este scos la iveala cu ajutorul unui bec de 10.000 de Watti (Jupiter), vor fi scoase la iveala orice zone in care ne aflam inca in negare, in care suntem „mai putin decat”, nealiniati la adevarul nostru divin, fara sa ne permitem sa facem fata vietii, cu curajul si increderea de a trai la cel mai inalt potential al nostru – nu cel pe care il ingaduim prin prisma fricilor, ci acela pe care il permitem din inima. Nu este timp pentru judecati, este timpul actiunii. Si a actiona poate insemna mutarea limitelor credintei in expansiune, dandu-i glas inimii, in planurile noastre, privind adanc inlauntru pentru a intelege ce vrem cu adevarat si pentru a ne seta acest lucru, ca intentie in viata.

Vom renunta sau ne vom mentine pe pozitie, atunci cand aceasta dorinta de schimbare se va intalni cu frica de transformare? August ne va acorda un loc in fata, in ceea ce priveste posibilitatile care ne stau la dispozitie atunci – si daca vrem sa facem primul pas, acela de a dori sa ne permitem sa ne traim stralucirea, maretia, maiestria si potentialul de care nu am fost constienti pana acum. Este timpul sa ascultam acea voce tacuta si calma, care ne spune sa indraznim sa devenim ceea ce am stiut dintotdeauna ca e posibil sa devenim. Universul ne va sprijini si lumea are nevoie ca noi, sa actionam in spiritul divinitatii noastre. Si atunci cand cream spatiul pentru potentialurile noastre cele mai inalte, deschidem si portalurile enorme, care le permit Pamantului si omenirii sa faca acelasi lucru. Cea mai lunga calatorie incepe cu primul pas – asadar, pasiti cu curaj, incredere si claritate. Noi suntem „ce”-ul si Universul furnizeaza „cum”–ul. Noi stabilim modelele sau forma energiei si ea curge in orice fel de containere i-am crea noi. Asigurati-va ca aveti un container cat mai mare posibil.

Dupa cum am scris in previziunile pentru anul 2013: „Pe parcursul acestui intreg an, intentia va va servi drept indrumator si lumina calauzitoare a vietii, stabiliti-va asadar intentii puternice, pline de inteles si de suflet, pentru acest an evolutiv si transformator.”

Ce transformare nu ati facut inca in viata si ce doriti sa permiteti sa se intample acum? Va puteti stabili o intentie puternica, in acest sens? Cuvintele cheie in aceasta luna sunt „a permite” si, atunci cand suntem deschisi sa primim binecuvantarile pe care sa le materializam in viata, ne permitem sa fim, de la o clipa la alta, mai mult din tot ceea ce suntem. Ce anume va doriti sa fiti mai mult in viata? Permiteti-va sa fiti deschisi la acel lucru si sa vreti sa il primiti. Universul ne asteapta sa recunoastem ceea ce deja stie despre noi. Haideti cu totii sa il facem real, sa il facem sa se intample.

Copyright (c)2013 by Jennifer Hoffman; www.enlighteninglife.com

joi, august 08, 2013

Un lung tren ne pare viata. Ne trezim in el mergand

Postat Maria
Un lung tren ne pare viata.
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne dam noi seama,
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte,
Unde stam cate-un minut,
Pana bine ne dam seama,
Suna, pleaca, a trecut.
Iar durerile sunt statii!
Lungi, de nu se mai sfarsesc
Si in ciuda noastra parca,
Tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare,
Inainte tot privim,
Sa ajungem mai degraba
La vreo tinta ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe si dureri,
Noi traim hraniti de visuri
Si-nsetati dupa placeri!
Multi copii voiosi se urca.
Cati in drum n-am intilnit,
Iar cate-un batran coboara,
Trist si frant, sau istovit.
Vine-odata insa vremea,
Sa ne coboram si noi.
Ce n-am da atunci o clipa,
Sa ne-ntoarcem inapoi?
Dar pe cand, privind in urma,
Plangem timpul ce-a trecut,
Suna goarna VESNICIEI:
Am trait si n-am stiut.

Rabindranath Tagore

miercuri, august 07, 2013

Frumuseţile vieţii şi fericirile ei ating tălpile celor care au avut puterea să calce mai întai prin spini

Postat Maria
”Suferinţa? Dar este singura cauză conştiinţei(Dostoievski). Oamenii ar trebui împărţiţi în două categorii; cei ce înţeleg şi cei ce nu înţeleg acest lucru”, spunea Emil Cioran în carea”Lacrimi şi sfinţi”(Ed. Humanitas). Cei ce nu înţeleg sensul suferinţei ca fiind, nu atat cauza conştiinţei, cat a conştienţei umane, se tem de suferinţă. Teama de suferinţă nu-i o insulă, nu-i un izvoraş în deşert, ci-i mai degrabă un dat, căci nu se poate să exişti, nu se poate să fii pe lume, fără s-o fi trăit măcar o dată la intensitatea unei ”mari scări Richter”! Dar, iată, teama de suferinţă e doar consecinţa neştiinţei, e doar o neanţelegere a scopului suferinţei, o stare omenească ce scoate răul din logica existenţei, refuzand să-l justifice. Dacă pesimismul absolut al lui Cioran a văzut un sens în suferinţă şi încă a aşezat-o la rădăcina conştiinţei, înseamnă că ”suferinţa” e o simplă neanţelegere, un simplu ocol pe care-l facem în jurul adevărului, o abatere de la percepţia corectă, o ieşire a fiinţei din propria sa putere de înţelegere, o eroare de interpretare.

Frica de suferinţă e adesea mai perversă, mai grea şi mai derutantă decat suferinţa însăşi, căci ea ne poate bloca mersul prin propria existenţă, mersul firesc, încrezător şi destins, ea ne poate sabota curajul şi ne poate lăsa închişi într-un soi de corabie a deznădejdii, incapabili să ”gustăm” viaţa şi frumuseţile ei. De frica suferinţei nu ne mai permitem nici fericirea. De frica morţii ne abţinem să trăim cu pasiune. De frica păcatului ne interzicem dragostea. În faţa noastră pare că se aşterne continuu acest virus toxic şi absurd al fricii de suferinţă, pe care – iată – o putem depăşi, înţelegandu-i scopul, sensul şi existenţa.

Marile fericiri omeneşti pot rămane pentru totdeauna necunoscute, netrăite sau simple vise ale unor minţi înfierbantate dacă n-ar avea la capătul celălalt al trăirii un termen de comparaţie, la fel de mari suferinţi. Ne percepem fericirea în comparaţie cu nefericirea, cum înţelegem noaptea pentru că există şi zi. Banala stare de bine rămane o mireasmă în afara percepţiei; de exemplu, te simţi bine, dar nu ştii asta pană ce nu te doare capul! Ai o relaţie frumoasă, dar nu ai habar să percepi frumuseţea ei prezentă, căci frumuseţea continuă s-ar putea să te plictisească, să ai nevoie de puţin ”urat”, de un strop de amărăciune, de un zdruncin, care te ajută să fii conştient şi să apreciezi frumuseţea acestei relaţii. Conştienţa umană pare iremediabil legată de suferinţă; un fel de legătură ombilicală între suferinţă şi conştienţă, între durere şi percepţia propriei existenţe, ne ajută să-i dăm sens căderii noastre atunci cand se întamplă, să-i justificăm prezenţa. Să ne redobandim curajul de a fi noi înşine şi a trăi la intensitatea de care avem nevoie, să păşim fără teamă în ziua de maine, în altă iubire, într-o nou început, într-o relaţie care contează, într-un vis pe care-l vedem împlinit. Să fim printre aceia care înţeleg legătura dintre suferinţă şi conştiinţă şi, în loc să fugim de durerea pe care am putea-o întalni pe drumul ales, putem gandi că – dacă avem nevoie să conştientizăm ceva, dacă ne vom trezi mai profund, dacă vom deschide un ochi interior mai adanc şi vom creşte în bunătate, în înţelepciune şi-n conştienţă, atunci să fie şi...suferinţă.

Ataşamentul nostru de fericire – adică frica de suferinţă – e ca o fugă de propria conştiinţă. Nu vrem să vedem unde greşim şi nu vrem să ne corectăm greşeala, nu ne place să ne privim în partea întunecată a propriilor alegeri, ganduri sau acţiuni, căci din ele ne parvine suferinţa şi ele ne bantuie în durere. Frumuseţile vieţii şi fericirile ei ating tălpile celor care au avut puterea să calce mai întai prin spini, căci acolo, în mijlocul dramei, al zbuciumului şi al deznădejdii fiinţa îşi poate restabili relaţia cu propria conştiinţă, cu adevărul său şi cu ceea ce îi dă valoare şi siguranţă. 

luni, august 05, 2013

Noi ne temem sa ne privim umbra in fata

Postat Maria
De multe ori, noi ne temem sa ne privim umbra in fata , pentru a evita astfel rusinea sau stanjeneala care insotesc de regula recunoasterea unei greseli. Ni se pare ca daca ne vom privi prea direct, vom fi expusi in toata goliciunea noastra. Nu dorim sa ne privim in fata umbra , intrucat ne temem de ceea ce am putea gasi aici. In realitate , singurul lucru de care ar trebui sa ne temem este ignorarea umbrei, intrucat exact acest lucru o alimenteaza. Odata , am privit in fata un aspect al fiintei mele pe care l-am evitat foarte mult timp, intrucat mi se parea prea dureros. Cand am facut-o , am trait o surpriza neasteptata. In loc sa simt ca ma detest singura, am fost inundata de un val de compasiune, intrucat am inteles cata durere as mai fi experimentat daca as fi continuat sa imi ignor acel aspect.
Efectul umbrei – Deepak Chopra , Debbi Ford, Marianne Williamson


sâmbătă, august 03, 2013

Schimbarea radicala, intre un om 3D care se dezintegreaza si un om 5D care se autoaprovizioneaza”Lauren

Postat Maria
Sunt sigura ca fiecare dintre voi care citeste aceste randuri simte, in momentul de fata, ca se intampla ceva absolut MARET. Astrologic vorbind, astazi este o zi de foarte bun augur… una la care inca mai fac conexiuni, ca sa inteleg imaginea mai de ansamblu, intrucat are legatura cu ceea ce receptionez… insa, in cea mai mare parte, stiu asta: se apropie schimbarea.

Derulez filmul inapoi, in urma cu 4 zile… am fost trezita la ora 4 dimineata, dintr-un vis plin de viata, despre Christos si, cand mi-am deschis ochii, am vazut plutind in fata mea, in intuneric, numeroase forme geometrice reflectorizante. Am stiut ca era un fel de descarcare energetica… in general din cauza migrenei ingrozitoare a ochiului 3D, care a insotit-o… asa ca am stat intinsa acolo, pana pe la 5 dimineata, primind ceea ce numesc in mod obisnuit codul luminii, care reprezinta mai mult pachete de informatii, cu date codificate in mod specific (telepatice).

Pe parcursul acestei ore de constiinta tranzitorie, am putut distinge ca integram intr-un ritm rapid (in ADN-ul meu) unele informatii necesare (referitoare la noua noastra biologie) despre viitor si am putut vedea cum aceste concepte zboara prin ochiul mintii mele, insa odata cu asta a venit intelegerea ca informatiile se vor „activa” intr-o secventa temporala codificata, astfel ca sa o inteleg pe etape.

De atunci am putina intelegere sau amintire – pana la niciuna – despre ce le-a fost transmis, cu exactitate, celulelor mele, in afara de a spune ca in mod sigur avea legatura cu „vindecarea”… dar nu in sensul caracteristic, bazat pe separare, cu care suntem obisnuiti, ci mai mult ceva similar cu eliberarea de conceptul 3D despre vindecare sau faptul ca suntem pe punctul de a transcende ideea de „vindecare”, in totalitate si ca un intreg.

In timpul acelei descarcari de informatii, mi s-a spus ca adevarata vindecare, la nivelul de inviere/regenerare/intinerire are loc via… atentie… calatoria in timp!… ceva in sensul de a ne intoarce in timp, in „punctul de inceput” al bolii si de a ne desprinde amprentele miasmelor genetice/celulare (karmice), pentru a atinge o stare de perfectiune fizica.

Sper foarte mult ca mai multe dintre aceste informatii sa mi se dezvaluie pentru urmatorul meu raport 5D, dar ceea ce este uimitor cu privire la tot acest concept de „vindecare prin calatorie in timp”, este faptul ca astazi (29 iulie) are loc primul din cele doua aspecte de Sextil Mare, pe care multi astrologi le numesc „Steaua (portalul stelar) lui David, activarea Merkabei”. (Circula atat de multe articole uimitoare, referitoare la aceasta aliniere rara, incat va incurajez in mod categoric sa le cititi pe cele care va atrag.)

Potrivit lui Tara Faulkner… „un sextil mare este o stea cu sase varfuri – sau hexagrama – extrem de rara, care se formeaza pe cer, atunci cand se aliniaza sase planete, fiecare la o distanta de aproximativ 60 de grade. Atunci cand un astfel de simbol arhetipal, de bun augur, se fixeaza pe pozitie (asa cum se imbina mecanismele de la usa unui seif de banca), pe masura ce se produce la inceputul dupa-amiezii zilei de 29 iulie (EST), el semnaleaza deschiderea unei ferestre de o imensa oportunitate (poate ca oportunitatea a unui milion de vieti) – o perioada cu un potential de evolutie deosebit de accelerata – pentru noi insine, planeta noastra, sistemul nostru solar si chiar pentru galaxia noastra.”

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...